UNIMEDIA - portalul de ştiri nr. 1 în Moldova
English | Twitter | Statistica UNIMEDIA | Despre noi | Blogs.UNIMEDIA | Publicitate | Contact | Trimite o stire | RSS 
portalul de ştiri
nr. 1 din Moldova

ora: 15:55, 29 ian 2010

4200
20

De ce să mergem în Afganistan?

Doar reacții, însă nu şi o dezbatere. Recentele declarații ale oficialilor pe marginea eventualei participări a Moldovei în misiunea de menținere a păcii în Afganistan au generat o serie de reacții pe eșicherul politic.


Autor: Stanislav Secrieru
Funcţia: PHD Relații Internaționale SNSPA București

Deși nu s-au transformat într-o veritabilă dezbatere de substanță, comentariile strecurate în spațiul public totuși au fost prima tentativă de a aborda un subiect de politică mondială, pe cât de surprinzător nu ar părea la prima vedere, relevant pentru Moldova. Opoziția parlamentară prin intermediul comentatorilor de casă a calificat cu anticipație trimiterea militarilor în Afganistan drept o greșeală a guvernului Filat. Pentru a demoniza intenția, au invocat argumente utilitariste pervertite prezentând misiunea drept plată în contul asistenței finanicare acordate de Statele Unite ale Americii. Mai mult, au fost trase paralele cu invazia sovietică în Afganistan, însă fără a indica, respectând logica argumentului utilitarist, de care avantaje pecuniare sau de altă natură a beneficiat Moldova la acel moment.

Nici în majoritatea ce guvernează nu există deocomdată un consens pe acest subiect. În timp ce unii se declară împotriva acestei decizii, invocând precedentul istoric și victimele pe care le-a înregistrat Moldova în urma efortului de ”îndeplinire a datoriei internaționale”,  alții se detașează de intenția guvernului și pledează pentru o dezbatere serioasă care ar pune în balanță toate argumentele pro și contra în legislativ. Fără îndoială o dezbatere publică amplă, dar care transcende culoarele parlamentului și implică comunitatea de experți, merită făcută. Finalmente, aceasta ar servi la demitizarea argumentelor istorice și trasarea legăturii între misiunea în Afganistan și interesele națioanle ale Moldovei în contextul euro-atlantic.

Eliberare de balastul trecutului sovietic
O decizie de participare va avea o semnificație psihologică pentru Moldova și va reprezenta încă un pas spre eliberare de trecutul sovietic care afectează gândirea unei părți a elitei politice de la Chișinău. Altminteri, daca facem referință la participarea anterioară în cadrul armatei sovietice, proiectăm imaginea unui ciob desprins de imperiu care gândește în categoriile trecutului fostei metropole și prin urmare este incapabil să articuleze o viziune coerentă asupra viitorului. Armenia, aliat cu Rusia în cadrul Organizațitiei Tratatului Colectiv de Securitate, se pare că a scăpat de aceste inhibiții istorice prin decizia de a trimite un contingent de 40 de militari în Afganistan. Georgia și Azerbaijan au adoptat hotărâri similare depășând cu ușurință presupusul complex sovietic. În acest sens, Moldova se va înscrie în tendința de emancipare strategică în spațiul post-sovietic demonstrând că trecutul, indiferent cât de dezagreabil ar fi, nu mai reprezintă o piedică pentru definirea interesului național pe termen lung.

Decizie democratică
Deși paralele cu invazia sovietică sunt în cel mai bun caz nefericite, dacă nu profund greșite, acestea trebuie tratate pentru a deconstrui fundamentele raționamentelor superficiale emise de tabăra ”pacifistă”. În 1979 soldați din Moldova au fost trimiși cu reprezentanții altor republici „surori” drept carne de tun fără ca autoritățile locale să aibă vre-o implicare în procesul de luare a deciziei, lucru imposibil în acel context. De data aceasta, decizia va fi produsul unui proces democratic şi transparent în parlament care va confirma controlul civil asupra sectorului de securitate așa cum se întâmplă în democrațiile consolidate. Totodată, exponenții intrepretării restrictive a conceptului de neutralitate fixat în legea fundamentală a țării au la dispoziție calea contestării constituționalității unei eventuale hotărâri la Curtea Constituțională. Acesta va contrasta izbitor cu practicile ”democrației suverane” de la răsărit, unde legislativul este doar o anexă a executivului, președintele beneficiază de un cec în alb de la Consiliul Federației pentru desfășurarea forțelor armate în străinătate, iar pe lângă militari profesioniști în zone de conflict se mai trimit militari în termen. 

Spre deosebire de momentul 1979 când eram o piesă insifgnifiantă în mecanismul mega-imperial, o decizie luată în cunoștință de cauză în 2010 va fi ghidată de obiectivele de politică externă a Moldovei. Pentru a promova interesele naționale în afara țării vom trimite profesioniști angajați pe bază de contract care doresc să servească într-o astfel de misiune și nu militari în termen lipsiți de orice experiență.

Legitimitate, pacificare, și responsabilitate
În 1979 soldați moldoveni din armata sovietică făceau parte involuntar din forța de invazie în Afganistan. Desfășurarea contingentelor militare a fost o decizie unilaterală a Moscovei ghidată de logica competiției pentru sfere de influență între cele două superputeri ale momentului. Implicarea Moldovei în calitate de stat suveran în Afganistan se va produce într-un context radical nou, în care foști adversari, în ciuda animozităților reziduale, cooperează în Afganistan. O dovadă irefutabilă în acest sens servește acordul de tranzit militar pe calea aerului spre Afganistan între Rusia și SUA încheiat în 2009. Prin urmare Moldova va participa la efortul internațional de pacificare și reconstrucție a Afganistanului, care se bucură de mandatul Consiliului de Securitate a ONU, adică beneficiază de legitimitate internațională incontestabilă. 

În trecut, Moldova a furnizat cinci elicoptere pentru a sprijini eforturile umanitare ale misiunii ONU în Afganistan, contribuție apreciată de NATO și ONU. Actualmente, comunitatea internațională încearcă să revigoreze eforturile și să mobileze resurse noi pentru a ameliora situația în Afganistan, iar conferința internațională de la Londra din 28 Ianuarie confirmă importanța acestui subiect pe agenda globală de securitate. Văzută astfel, o eventuală particpare cu trupe a Moldovei se va inscrie în eforturile comunității internaționale pentru stabilizarea Afganistanului. Încheierea cu succes a misiunii de geniști în Irak permite Moldovei focalizarea resurselor pe direcția Afganistan în cadrul Forței Internaționale de Securitate și Asistență. Prin această decizie Moldova va confirma că a abandonat definitiv provincialismul sub-regional, înțelege problematica de securitate la nivel global și este gată să-și aducă contribuţie în calitate de membru responsabil al comunității internaționale.

Experiență și interoperabilitate
Implicarea Moldovei, chiar şi una modestă în comparație cu alte țări, în misiunea NATO din Afganistan este o ocazie extrem de utilă pentru a testa interoperabilitatea și acumula experiență în teatre de operațiuni reale și nu simulate. Cooperarea cu cea mai puternică alianță militară în prezent va permite militarilor moldoveni să observe și să însușească sectorial cele mai avansate tehnici de organizare a misiunilor de menținere a păcii, profil pentru care și-a propus să se specializeze armata națională în viitor. Riscurile în cadrul misiunii nu vor depăși pe cele înfruntate în Irakul volatil de la începutul anului 2003, atunci când primul militar din Moldova a pășit în această țară. Dincolo de aspectele tehnice, participarea la această misiune va crea noi legături la nivel uman și va spori încrederea în militarii din Moldova, lucru care va facilita pe viitor cooperarea în domeniul militar cu membrii Alainței. Dat fiind importanța pentru partenerii euro-atlantici a misiunii din Afganistan, partciparea Moldovei în cadrul acesteia va spori credibilitatea țării în calitate de membru activ al Parteneriatului pentru Pace la care Chișinăul s-a alăturat în 1994.           

Opțiunea euro-atlantică
Criza economică mondială a creat un nou prilej pentru dezbateri cu privire la declinul precipitat al Statelor Unite. Deși pe bună dreptate aceasta indică asupra consecințelor negative imediate ale crizei asupra economiei Americane, criticii omit un aspect important al puterii - capacitatea de a conduce. În ciuda turbulențelor financiare, Statele Unite rămân pentru un viitor previzibil o putere structurală formidabilă, care își exercită influența prin intermediul instituțiilor politice, financiare și militare internaționale. În același timp, criza nu a afectat capabilitățile militare ale Statelor Unite, care și-au mărit prezența în Afganistan cu 30 de mii de soldați. În ceea ce privește Moldova, SUA sunt un partener care sprijină nu doar la nivel de discurs diplomatic, dar și prin fapte integritatea țării și procesele de reformă economică și politică care ar îmbunătăţi în ultima instanță calitatea vieții cetățenilor. Privită prin această prismă, misiunea în Afganistan va facilita solidificarea parteneriatului cu statul ce are un rol crucial de jucat în vederea soluționării dosarelor de interes major pentru Moldova.

Deseori misiunea din Afganistan este prezentată drept un război exclusiv al Statelor Unite. Însă o privire mai atentă asupra componenței donatorilor și contribuțiilor militare în Afganistan va reliefa contribuția substanțială a aliaților Europeni. Ajutorul financiar al UE sau țărilor membre individual pentru Afganistan sunt estimate la 8 milliarde EUR în perioada 2002-2010. Pe lângă contribuția militară la misiunea NATO, UE a trimis misiunea de poliție EUPOL în Afganistan în cadrul Politicii Europene de Securitate și Apărare. Moldova a declarat integrarea în UE drept obiectiv strategic. Însă apropierea de UE nu se realizeză exclusiv în domeniul economic sau prin preluarea standardelor Europene în legislația Moldovei. Interconectarea multidimensională cu UE care va duce în viitor la statutul de membru cu drepturi depline are loc pe mai multe planuri. Astfel, desfășurarea militarilor în Afganistan va contribui la realizarea strategiei de securitate a UE, iar acest sprijin indirect va reprezenta un pas dintr-o serie de măsuri complexe pe termen lung care țintesc integrarea Europeană a Moldovei.


Comentarii (20)
  • andronadze, 29 ianuarie 2010, ora: 17:17;
    0 (0)
    nu e de ajuns cati moldoveni au murit in afganistan in timpul URSS?
    sa se mai duca si altii....

    Noi trebuie sa stim sa ne aparam tara noastra si cauza noastra nu cauza unora in tarile altora.
  • buz, 29 ianuarie 2010, ora: 21:40;
    0 (0)
    CUM POATE O TARA CARE NU ESTE CAPABILA SA-SI ADMINISTREZE AFACERILE INTERNE SA VIRI NASUL IN POLITICA MONDIALA
  • stas secrieru, 30 ianuarie 2010, ora: 11:12;
    0 (0)
    andronadze@ de ce cine sa ne aparam: ucraina, romania? chiar daca presupunem prin absurd ca una din cele doua ne ataca, cu totul respectul, dar armata noastra nationala nu dispune de capabilitati pt a face fata atacului masiv. ramane descurajarea transnistriei? dar un atac de acolo este improbabil, iar un contingent de 30 de persoane trimis in afganistan nu va influenta capacitatea noastra de aparare. decat sa gandim la aparare teritoriala, mai bine sa asiguram functional securitatea noastra. ori misiunile in afara tocmai se inscriu in aceasta logica.

    buz@ ”o tara care nu este capabila sa-si adminsitreze afacerile interne” este un failed state, ceea ce moldova cu toate deficiente la capitolul guvernare, nu este. daca privim comparativ armenia si azerbaijan se confrunta cu problemele tranzitiei similare, cu unele deosebiri sigur, ceea ce nu-i opreste in ciuda crizei economice resimtite din plin ”sa vire nasul in politica mondiala” pt a-si proteja interesele nationale.

  • Tank, 30 ianuarie 2010, ora: 17:18;
    0 (0)
    Foarte buna analiza
    Citind unele "reactii", ma conving pentru a nu stiu cita oara ca gindirea strategica (atit la nivel de elite cit si la nivel de mase) in MD este direct proportionala cu dimensiunile ei... Insa sper ca cu timpul aceasta stare de fapt sa se schimbe spre bine. Mai des asa analize, si poate ca vom avea parte de dezbateri reale care vor contribui la depasirea acestei gindiri, care in esenta e una "post-sovietica"!
    Asteptam continuarea
  • PavelT, 30 ianuarie 2010, ora: 20:45;
    0 (0)
    Pe timpul URSS,în Avganistan au fost mobilizaţi,cei care aveau 18 ani,cu tot respectul faţă de ei, dar încă cu muci la nas,fără acordul lor şi, fără contract şi, fără ruble luungi, dar care sau întors ţi invalizi pe viaţă,pe cînd astăzi, pleacă pe contracte bine plătite şi, e mare rînd.
  • Giordino, 31 ianuarie 2010, ora: 10:17;
    0 (0)
    Vreţi credite eftine? Daţi soldaţi că altceva nu aveţi. Acesta este prima plată pentru creditele promise. Vor mai urma şi altele. Vorba veche: boierii se sfădesc dar ciupurile şboară la slugi.Ce avem noi de căutat în Afganistan? De ce să nu le stimăm suveranitatea tot aşa cum vrea să ne o stimeze pe a noastră. Americanii vor petrol ieftin , dar pentru aceasta trebuie să lupte moldovenii.
  • GregLemarchal, 31 ianuarie 2010, ora: 12:25;
    0 (0)
    Pentru Tank: nu vad nici o legatura intre faptul de a nu fi de acord cu trimiterea unor copii in Irak si gandirea post-sovietica? Moldova nu are, pur si simplu, ce cauta acolo.
    Pentru Stanislav: RM nu urmareste aderarea la NATO, ci aderarea la UE, tocmai de aceea trebuie sa se inscrie in acest trend, al valorilor si politicilor promovate de Uniunea Europeana. Spui ca "un contingent de 30 de persoane trimis in Afghanistan nu va influenta capacitatea noastra de aparare", adevarat, dar s-ar putea ca plecarea acestui contingent sa influenteze vietile unor oameni (in rau!)atat de o parte, cat si de alta, ceea ce nu este in dreptul actualei puteri de la Chisinau sa decida acest lucru. Altfel, nu se deosebeste cu nimic de fosta guvernare: ca omori oameni in timpul unor proteste, ca-i trimiti sa moara pentru "ambitiile altor state" este acelasi lucru!
  • stas secrieru, 31 ianuarie 2010, ora: 15:37;
    0 (0)
    greglemarchal@

    1. nu vad incompatibilitate intre valorilor asumate si promovate de nato si ue.
    (A). criteriile de la copenhaga pt aderare la ue din 1993: instituţii stabile care să garanteze democraţia, statul de drept, drepturile omului, respectarea şi protecţia minorităţilor; o economie de piaţă funcţională, precum şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul Uniunii; capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de stat membru şi, în special, adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice şi monetare.
    (B). criteriile de aderare la nato din 1995: a functioning democratic political system based on a market economy; the fair treatment of minority populations; a commitment to the peaceful resolution of conflicts; the ability and willingness to make a military contribution NATO operations; and a commitment to democratic civil-military relations and institutional structures.

    deci diferente minore se datoreaza specificului celor doua organizatii, baza e aceeasi: stat de drept, econmie de piata, protectia minoritatilor. ce inseamna asta? ca pregatindu-se pt ue realizam criterii de baza (partial in afara celor din sectorul militar) si pt nato.

    2. din punct de vedere legal orice guvern investit in mod democratic poate dispune trimiterea de trupe in sprijinul opertiunilor internationale cu aprobarea parlamentului. sunt convins ca in masura posibilitatilor genistii nostri in irak au salvat vietile multor civili. de ce sa nu faca acelasi lucru in afganistan. sa participi la operatiunile de mentinere a pacii nu inseamna neaparat sa fii implicat in actiuni de lupta, contributia tarilor nato este diversificata de la medici militari la echipe de protectie chimica si chiar oameni responsabili de predicitia vremei pe aeroportul din kabul. daca vor pleca va fi decizia unor oameni care din militarie isi castiga existenta, e alegerea lor pe care o fac consultand familia.
  • GregLemarchal, 31 ianuarie 2010, ora: 17:51;
    0 (0)
    Stiam aceste lucruri! Si cred ca stii la ce ma refeream cu Uniunea Europeana (din cate stiu eu nu toate statele europene se arunca sa-si trimita fortele armate in Afghanistan si chiar dintre cele mai importante!), numai ca in felu-ti caracteristic te ascuzi in spatele unor formule si expresii invatate pe la Colegiul NATO de la Roma si prin alte parti...
    Si eu vorbeam despre faptul ca oricat de democratic ar fi acest guvern, el nu are nici un drept asupra VIETII acestor copii. Trebuie sa-i intrebe mai intai daca vor sa plece, democratic si legal ar fi daca ar obtine si acordul parintilor, nu ca ulterior in cazul unui deces sa se spele pe maini cu medalii de onoare si ordine, pentru care "no one gives a shit!"
  • stas secrieru, 31 ianuarie 2010, ora: 19:29;
    0 (0)
    GregLemarchal@

    in afganistan sunt 25 din cele 27 de state membre, nu se pune problema de participare, ci de supraextindere a capacitatilor militare in cazul unor state precum franta, care este contribuitor important in operatiuni din africa de exemplu. insa recent statele cheie precum germania sau italia au decis sa trimita inca 850 si respectiv pana la 1500 de militari in afganistan.

    consider irelevant in aceasta discutie trecutul meu academic. de ce cand lipsesc argumente trecem la persoana? dupa mine aici ar trebui sa fie o confruntare de idei si nu acuzatii gratuite.

    nu se pune problema dreptului la viata asupra cuiva, la 18 ani persoana se bucura de deplina capacitate de exercitiu prin urmare acordul parintelor din punct de vedere juridic nu este necesar, e suficient acordul persoanei in cauza. insa cei care au abia au atins 18 ani au putine sanse de a se califica pt o astfel de misiune, de regula sunt acceptati militari cu experienta. nu ne contrazicem deloc la capitolul angajarii voluntare si benevole, asumarea riscului de militar este fixata in document semnat de ambele parti.
  • Faust, 31 ianuarie 2010, ora: 21:45;
    0 (0)
    Huinya argumente expuse! Nu inteleg de ce SUA pur si simplu nu angajeaza mercenari pentru acest scop?

    In caz de deces macar a unui moldovean acolo in contextul agravarii situatiei social-economice din tara va fi ultima tinta batuta in sicriul Guvernarii actuale!
  • stas secrieru, 01 februarie 2010, ora: 10:40;
    0 (0)
    faust@

    privatizarea violentei nu este o solutie fezabila. s-a incercat limitat in irak, dar a rezultat in scandalul imens in jurul firmei private de securitate blackwater implicata in diverse abuzuri pe teritoriul tarii. guvenrul a descoperit ca nu poate exercita un control eficient asupra activitatii lor, ori monopolul asupra violentei in interior sau in exterior este un atribut principal al statului.
  • sandelu, 01 februarie 2010, ora: 12:14;
    0 (0)
    ce multa galagie pentru nimic.....a scris cineva mai sus ca nu pleaca nimeni inpus cu forta in afganistan sau in alte puncte fierbinti,fie ca e vorba de america,sau ue, moldova sau alta tara, pleaca numai acei care vor,plus ca sunt remunerati foarte bine.......asa ca nu mai vorbiti aiurea si faceti gilceava fara rost........pentru ca daca din toata chestia asta ajungem numai sa polemizam,atunci sintem niste imbecili ratati...pune-ti nuca in miscare tovarasi...
  • gregster333, 01 februarie 2010, ora: 19:40;
    0 (0)
    P.S. Exista sigur si alte notiuni militare, si prima pe lista este apararea partiei.Sunt trei categorii de cetateni care se deranjeaza foarte mult la acest captol:cei ce cunosc care este realitatea,dinsii astfel de intrebari nu pun;cei ce subinteleg doar sensul teoretic inchipuire neavind de realitate, pun intrebari cel putin sa afle realitatea;cei ce cunosc foarte bine situatia data dar intentionat joaca la public doar cu un singur scop,de a dezinforma societatea folosind prejudiciile sale. Ca sa pun un punct la cele mentionate, atita timp cit militarii prin contarct vor fi in situatie financiara critica ei isi vor asuma orce risc pentru asi putea intretine familiile. Ei for folosi experienta in domeiul pe care o detin.Si, sa fie cunoscut, expertiza militarilor moldoveni este foarte inalt apreciata la nivel international.«Inainte de a invinui pe cineva de ceva, n-ar fi rau sa ne uitam sub nasul fiecarui din noi, si sa ne intrebam, Dar ce am facut eu pentru a schimba situatia data?»
  • gregster333, 01 februarie 2010, ora: 19:40;
    0 (0)
    P.S. Cu regret, Statul n-a putut pina acum si nici la moment nu poate garanta alte oportunitati. Mai mult ca atit, este clar cunoscut ca in Afgan, Iraq, Sudan, si alte zone de conflict, locuri unde persita diferite pandemii si malarii, sunt majoritatea din acei militari prin trecuti in rezerva, care activeaza deja de ani de zile in aceste zone prin prisma diferitor companii private, si aici este vorba de cel putin 50 fosti militari. De ce nu s-a facut nici o zarva cind citiva piloti modoveni au cazut in aceste zone? Au fost si fosti ofiteri care intorcinduse din aceste zone au decedat in urma unor boli necunoscute. Dece, pina la moment, aceste momente nu s-au observat, dar acum se obseva. Diferenta dintre cei care au participat in Iraq si cei ce vor participa in Afgan. nu se prvede in nimic. Pericol a fost in Iraq, pericol persita si in Afgan. Militarii vor vedea diferenta doar in una, in bani.
  • gregster333, 01 februarie 2010, ora: 19:41;
    0 (0)
    La tematica data, prima intrebare pe care fiecare ar trebui sa si-o puna este, Ce categorie de militari este preconizata pentru detasare intr-o operatiune internationala precum Afganistan, militari in termen, sau militari prin contract? Daca vorbim de militari in termen, atunci inteleg foarte bine grijile cetatenilor asupra acestei misiuni, si, luind in consideratie ca si eu sunt parinte, necatind ca sunt militar, raspunsul nici odata NU v-a fi in favoarea astfel de decizie. Cu parere de rau, cetatenii incurca foarte mult cele doua categorii mentionate. In cazul dat, este vorba de militari prin contract (ofiteri, plutonieri, sergenti), si diferenta este foarte mare. Militarii prin contract, nu pot fi trimisi obligatoriu, mai mult ca atit, va garantez un rid foarte mare de doritori sa fie detasati, caci cel mai mare "motivator" sunt sursele financiare. La moment, militarii prin contract sunt gata sa plece si la DRACUL IN PAPURA, numai sa-si poata intretine familia.....
  • gregster333, 01 februarie 2010, ora: 19:42;
    0 (0)
    Sa fie citita de jos in sus...
  • CetatianXXI, 02 februarie 2010, ora: 11:53;
    0 (0)
    Promitatoare analiza.
    Nu faceti panica, va fi trimis un contingent minuscul. Da, este posibil sa avem si pierderi. Insa a sosit timpul ca romanii moldoveni sa dea dovada de verticalitate si consecutivitate. Prosperitatea se cucereste nu doar muncind la negru peste hotare. Sustin plecarea contingentului moldovenesc in Avganistan si daca ar fi posibil as pleca si eu personal.
  • gregster333, 03 februarie 2010, ora: 16:35;
    0 (0)
    Militarii activi nu pot munci la negru, specificul de activitate si statutul nu permite astfel de munca. Militarii aflinduse la nivel international, in orice zona, isi doar imbogatesc bagajul profesional si ridica imagine tarii. Risc persista peste totul.
  • hamilcar, 04 februarie 2010, ora: 18:21;
    0 (0)
    Domnule Secrieru, cum credeti, exista posibilitatea ca Moldova sa devina un failed state, daca lucrurile merg prost dupa alegeri? Cel putin premise sunt, am avut un regim autoritar care a fost inlaturat de unul democratic, avem un avant nationalist in moldova, saracie (aproape lucie), ultimele doua se imbina perfect, nationalismul ia avant in societatile sarace si in criza, avem o lupta pentru putere in centru intre diversi actori care "se rup" la putere, dar inca nu o slabire a autoritatii puterii centrale la pereferie, criza politica avem, multe vor depinde de viitoarele alegeri, daca cei care vor ajunge sa guverneze dupa alegeri nu vor sti sa gestioneze situatia, cred ca lucrurile ar putea lua o intorsatura proasta, mai ales ca in cadrul aliantei se pare ca incepe sa apara concurenta intre membri, concurenta ce se va accentua cand vor veni alegerile parlamentare, dar nu in ultimul rand, cele prezidentiale.

Pentru a putea comenta trebuie sa fiţi logat:
E-mail:
Parola:
spune:



Înainte de a plasa un comentariu va rugăm să va familiarizaţi cu termenii şi conditiile comentariilor pe UNIMEDIA
Căutare

Log-in
Blogs.UNIMEDIA
Parteneri
AIESEC Moldova
© 2010 New Media Group    
Particpant la concursul WebTop